Partidul pentru Animale ia inițiativa pentru îmbunătățirea strategiei europene pentru agricultură
„Mai puține otrăvuri, mai puține antibiotice și mai puține animale!” Anja Hazekamp, europarlamentar din partea Partidului neerlandez pentru Animale, a prezentat săptămâna trecută planurile pentru sistemul alimentar echitabil, sănătos și durabil, denumit „De la fermă la consumator”. „Modul în care producem alimentele în Europa are efecte semnificative asupra climei, mediului înconjurător, sănătății și bunăstării oamenilor și animalelor de pretutindeni”, potrivit Hazekamp. „Din acest motiv, recomandarea noastră concretă este de a reduce drastic amprenta pe care sistemul nostru alimentar o are asupra mediului și climei, și de a ne asigura că atât alimentele, cât și procesul de producție a acestora sunt mai sănătoase.”
Săptămâna aceasta, precum și săptămâna trecută, strategia „De la fermă la consumator” este prioritară pe ordinea de zi a Parlamentului European. Această strategie pentru agricultură a fost prezentată de Comisia Europeană în luna mai a anului trecut. „Un prim pas către un sistem alimentar mai durabil și mai sănătos”, declară Anja Hazekamp, „care este, însă, încă departe de a fi perfect”. Din acest motiv, în calitate de raportor din partea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, aceasta a întocmit un plan ulterior ambițios în cooperare cu Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. Parlamentul va vota asupra acestui plan în viitorul apropiat.
„O alimentație sănătoasă, o societate sănătoasă și o planetă sănătoasă sunt lucruri ce nu pot fi separate”, precizează Hazekamp în raport. „Creșterea animalelor la scară industrială și cultivarea de monoculturi, cu utilizarea intensă a substanțelor chimice, sunt lucruri dezastruoase pentru oameni, animale și mediul înconjurător. Trebuie să ne distanțăm de metodele de producție a alimentelor la scară largă și intensivă.”
Ruleta rusească
Cât de sănătoasă este mâncarea noastră nu depinde doar de compoziția unui produs, ci și de modul în care este produs. Procesul de producție are efecte însemnate asupra mediului înconjurător și, astfel, asupra sănătății noastre. Sistemele alimentare și agricole emit 30% din gazele cu efect de seră la nivel global, iar în cadrul UE, industria agricolă este responsabilă pentru aproximativ 90% din emisiile de amoniac. Astfel, sistemul alimentar curent reprezintă una dintre principalele cauze pentru poluarea aerului, degradarea naturii și criza climatică. Utilizarea excesivă a otrăvurilor agricole dăunează grav și sănătății oamenilor, a animalelor și mediului.
În plus, creșterea animalelor la scară industrială reprezintă un focar pentru zoonoze: boli care se transmit de la animal la om. Pandemia curentă de coronavirus ne demonstrează care pot fi consecințele. În prezent, în UE sunt ținute peste șapte miliarde de animale anual, adesea în spații mici și aglomerate: „un fel de ruletă rusească”, potrivit Hazekamp. „Dacă nu se asigurăm că sistemul nostru alimentar este mai durabil, trebuie să ne așteptăm la noi epidemii de maladii animale infecțioase; în trecut ne-am confruntat cu boli precum febra Q și gripa de tip A, care au provenit din sectorul creșterii animalelor. Nu mai putem ignora astfel de avertismente.”
Informare corectă, ambiție și determinare
Astfel, raportul solicită o strategie pentru agricultură cu adevărat ambițioasă. Solicită Comisiei Europene să recunoască în mod explicit impactul pe care creșterea animalelor la scară industrială îl are asupra climei, mediului și biodiversității, și să ia cu adevărat măsuri în această privință. Prin impunerea obligativității ca statele membre UE să reducă utilizarea otrăvurilor agricole și antibioticelor; prin oprirea subvenționării agriculturii și creșterii animalelor la scară industrială; prin stimularea produselor alimentare locale, organice și pe bază de plante. Hazekamp este de părere că trecerea la consumul de proteine vegetale este modul în care putem gestiona problemele de mediu și climă, precum și modul în care putem preveni continuarea defrișărilor pe teritoriul și în afara Europei. „Cercetătorii de la Oxford au demonstrat cu ani în urmă că, dacă începem să consumăm alimente mai vegetale, putem oferi tuturor suficientă mâncare și putem da pământul înapoi naturii!
Hazekamp solicită și o informare mai bună și mai sinceră cu privire la produse. „Nu putem să lăsăm în seama consumatorilor trecerea la un sistem alimentar sănătos. Dar cât timp sunt vândute produse pe bază de carne și alte produse care au efecte semnificative asupra sănătății, mediului, climei și bunăstării animalelor, trebuie să fie incluse informații sincere”, a declarat parlamentarul. „În plus, cele mai durabile și sănătoase opțiuni ar trebui să fie și cele mai accesibile din punct de vedere al prețului.”
Faptul că astfel de măsuri nu au fost încă incluse în strategia „De la fermă la consumator”, sau faptul că au fost eliminate în mod activ din strategie, se datorează, în parte, lobby-ului din partea celui mai mare grup de interese pentru agricultorii europeni. Studiile realizate de Corporate Europe Observatory arată că pretențiile din culise ale acestui grup diferă în mod semnificativ de declarațiile publice privind sprijinul pentru exploatațiile agricole familiale, Pactul ecologic și Acordul de la Paris privind schimbările climatice. „În realitate, grupul de lobby apără interesele industriei agricole, și nu pe cele ale agricultorilor, care sunt asupriți de industrializarea și extinderea la scară largă a agriculturii”, arată raportul de cercetare.
Tranziție globală – în special pentru agricultori
Opozanții măsurilor de tranziție agricolă indică adesea un contrast între interesele agricole și cele privind mediul. Acest lucru este nejustificat, potrivit Anjei Hazekamp. „Schimbarea climatică și pierderea biodiversității sunt riscurile cele mai mari pentru agricultori. Secetele, inundațiile și pierderea diversității genetice sabotează baza necesară pentru securitatea alimentară. Și un climat locuibil și o natură robustă sunt în interesul agricultorilor.”
Prin contribuția sa de săptămâna trecută, Anja Hazekamp a criticat noua politică agricolă comună UE, prin care se stabilește finanțarea pentru sectorul agricol pe următorii șapte ani. „S-au întocmit numeroase rapoarte care atrag atenția asupra faptului că evoluția actuală nu mai poate continua”, declară Hazekamp. „Și cu toate acestea, politica agricolă comună continuă în aceeași direcție. Cum intenționează Comisia să-și îndeplinească obiectivele de mediu și climă în condițiile în care continuă să acorde sectorului agricol industrial subvenții de miliarde?