Worldlog Marianne Thieme 7 noiembrie 2017


7 noiembrie 2017

În ultimul Worldlog am relatat pe scurt planurile noului guvern neerlandez prezentate în acordul guvernamental. Săptămâna trecută am dezbătut aceste planuri în Camera Deputaților. Practic, aceste planuri înseamnă că generațiile viitoare trebuie să rezolve problemele climatice. Astfel, guvernul promite închiderea a cinci centrale electrice pe bază de cărbune, dar data exactă va fi stabilită abia după anul 2023, deci nu în această perioadă de guvernare. În plus, guvernul își lasă în general responsabilitățile în grija declinului pieței. Autoreglarea reprezintă soluția pentru acest cabinet. Faptul că acest lucru duce la situații periculoase, am putut vedea în timpul crizei financiare și în această vară din nou în industria alimentară.

Amânarea și pasarea responsabilității pentru viitorul planetei noastre.


Marianne Thieme

Luând în calcul acordul guvernamental, Agenția de Evaluare a Mediului (în neerlandeză: Planbureau voor de Leefomgeving-PBL) – o agenție guvernamentală neerlandeză care se ocupă cu realizarea analizelor strategico-politice în domeniul mediului înconjurător, naturii și arealului – arată că guvernul în mare parte amână. Aceasta în timp ce, printre altele, Bert Metz – cercetător în domeniul mediului înconjurător – spune că în următorii cinci ani trebuie să luăm toate măsurile împotriva schimbărilor climatice pentru a nu depăși limita de 1,5 grade Celsius. Deci, în timpul acestui cabinet.

Noul nostru guvern nu îndeplinește nici măcar jumătate din obiectivele climatice stabilite la Paris. Și pentru a înrăutăți lucrurile, Ministrul Economiei este și Ministrul Mediului. E ca și cum ministrul curilor de slăbire este și ministrul bomboanelor de ciocolată, precum artista Claudia de Breij a rezumat atât de frumos. Acest ministru nu este nici măcar la curent cu faptul că Țările de Jos se descurcă mai rău decât aproape toate celelalte țări europene în domeniul politicii climatice. Acest lucru nu generează prea multă încredere.

Drept „soluție” la problema climatică, Guvernul vine cu un depozit subteran de CO2. Un plan fosil dintr-o epocă îndepărtată, născut dintr-o gândire învechită. Este imposibil de realizat, consumă energie inutilă și este în detrimentul panourilor solare și al morilor de vânt, deoarece trebuie plătit din fondul de subvenționare destinat stimulării energiei sustenabile. PBL – Agenția Neerlandeză de Evaluare a Mediului indică , de asemenea, faptul că sunt necesare mult mai multe măsuri. O reducere a șeptelului de animale, de exemplu. Și o reducere a consumului de carne și produse lactate. Dar acest lucru necesită schimbări în comportamentul cetățenilor, al întreprinderilor și guvernelor, iar acest lucru pare de nediscutat pentru acest Guvern.

Țările de Jos rămân între timp un paradis fiscal, un stat ce are grijă de companiile multinaționale. Acolo unde cetățenii, din cauza măririi TVA-ului, plătesc mult mai mult pentru nevoile zilnice, comunitatea de afaceri primește lozul cel mare din partea acestui Guvern. Partidul pentru Animale spune: realizați în Țările de Jos un climat investițional atractiv prin reducerea impozitului pe muncă și nu prin reducerea impozitului pe dividende. Încurajați IMM-urile (Întreprinderile Mici și Mijlocii), inovațiile, în locul multinaționalelor.

Pentru a atinge obiectivele în domeniul climatic și al economiei circulare, avem nevoie de un model economic diferit, bazat pe un concept mai larg de bunăstare. Economista britanică Kate Raworth are idei îndrăznețe cu privire la acesta și vine cu așa-numita „doughnut economics”, arătând că o creștere infinită pe o planetă finită este imposibilă și iresponsabilă. Un film TEDx în care Raworth își explică viziunea într-un mod plăcut poate fi văzut aici.


Kate Raworth

Nu este vorba despre ce putem plăti, dar despre ceea ce ne permitem. Condițiile existenței noastre sunt amenințate. Suntem într-o criză catastrofală a biodiversității cu consecințe dezastruoase fără precedent pentru populațiile de insecte și speciile de păsări. În rezervațiile naturale din Germania au dispărut 75% din insecte. Cauza: zonele agricole în care se pulverizează avid cu otravă, cum ar fi neonicotinoidele și Roundup. Țările de Jos se situează între primele 3 țări cele mai mari utilizatoare de otravă din lume.

Viața în Marea Nordului a fost redusă cu o treime. Industria zootehnică emite cantități imense de amoniac, care acidifiază și îmbolnăvește literalmente mediul ambiant. În Țările de Jos a mai rămas doar 15% din biodiversitatea originală. Iar atât zootehnia, cât și pescuitul sunt protejate de acest Guvern.

Dintr-un articol din ‘The Lancet’ reiese, de asemenea, că schimbările climatice afectează 1 miliard de refugiați. De exemplu, vedem că oameni din Orientul Mijlociu și Africa sunt alungați de conflicte cauzate de materiile prime. Trebuie să abordăm cauzele migrației în loc să vorbim doar despre închiderea granițelor. Debarasarea de produsele noastre agricole ieftine distruge piețele locale din țările în curs de dezvoltare. Țările de Jos trebuie să își revizuiască strategia de export agresivă și să dea o șansă agricultorilor locali. Primul ministru laudă sectorul agricol neerlandez, în timp ce Organizația Națiunilor Unite trage un semnal de alarmă cu privire la același sector: epuizăm pământul.

Partidul pentru Animale dorește o schimbare radicală de curs: așezarea planetei în prim plan și nu a intereselor pe termen scurt ale oamenilor occidentali.


Marș împotriva fermelor de blănuri în Norvegia

Înainte de dezbatere am fost în Norvegia pentru a ține o prelegere la Universitatea din Oslo despre partidul nostru și despre hrană sustenabilă și care nu afectează animalele. De asemenea, am vorbit la Oslo în timpul celui mai mare marș european împotriva fermelor de blănuri. Mii de oameni au fost prezenți. Fantastic! Discursul meu este rostit în limba engleză și poate fi ascultat aici.

Ceea ce nu îndrăznește noul nostru Guvern, îndrăznește New York-ul: primarul a anunțat un program-pilot cu ziua de luni fără carne (Meatless Monday), pentru a combate astfel schimbările climatice și obezitatea. Aceasta înseamnă că lunea nu se mănâncă niciodată carne. Un exemplu puternic pentru restul lumii!

Pe data viitoare!

Marianne

In my last Worldlog, I briefly mentioned the fact that the Netherlands’ new government had presented their plans in the form of a coalition agreement. Last week, a debate on these plans took place in the Dutch Lower House. In practice, the plans mean that future generations are going to have to solve the challenges of climate change. For example, the Dutch cabinet has promised to close down five coal-fired power plants, but a timeframe for this will be set after 2023 – which is also after this government’s term of office. Furthermore, the cabinet mostly transfers its responsibility to market failure. For this cabinet, self-regulation is the ultimate solution. During the financial crisis and last summer, however, we have seen yet again how this self-regulation leads to unsafe situations.

Postponing and shirking responsibility for the future of our planet.


Marianne Thieme debating coalition agreement in Lower House

The Netherlands Environmental Assessment Agency (PBL), a Dutch government authority for strategic policy analysis in the fields of the environment, nature and spatial planning, calculated the coalition agreement and came to the same conclusion: the cabinet is mainly postponing. This in spite of the fact that according to climate scientists such as Bert Metz, we will need to take all possible measures against climate change in the coming five years in order to stay within the 1.5-degree target – that means, within the current government term.

Our new cabinet does not even meet half the agreed Paris climate targets. And to make matters worse, our Minister for Economic Affairs is also our Minister for Climate. A bit like having a minister for diets who is also in charge of chocolate candy, as Dutch comedian Claudia de Breij so eloquently put it. That same minister is not even aware of the fact that the Netherlands lags behind virtually every other European country in its climate policy. That does not inspire much confidence.

As a “solution” to the climate problem, the cabinet wants to introduce a system of underground CO2 storage. A fossil plan from another era, born from outdated ideologies. It is unfeasible, will cost an unnecessary amount of energy, and will be at the expense of solar panels and wind turbines – as it will be paid for with subsidies intended for the stimulation of sustainable energy. PBL has indicated that many more measures are needed, such as a decrease in livestock population, and a reduction in the consumption of meat and dairy products. However, that requires changes in the behaviour of citizens, companies and governments, which seems non-negotiable for this cabinet.

In the meantime, the Netherlands remains a tax haven – a welfare state for multinationals. While Dutch citizens have to pay a substantial higher sum for all everyday necessities due to the rise in VAT, the industry gets the jackpot thanks to this cabinet. The Party for the Animals believes a favourable business climate in the Netherlands should be achieved by reducing labour taxation rather than dividend taxation. Opt for SMEs and innovation rather than multinationals.

In order to meet our climate and circular economy targets, we need a different economic model based on a broad concept of prosperity. British economist Kate Raworth has some strong ideas on this subject and demonstrates with her so-called ‘doughnut economics’ that on a finite planet with finite resources, infinite growth is impossible and irresponsible. Click here to watch Raworth at TEDx explain her vision in an accessible manner.


Economist Kate Raworth

It is not about what we can pay, but what we can afford. The conditions for our existence are threatened. We are in the midst of a catastrophic biodiversity crisis, with disastrous consequences of an unprecedented scale for insect populations and bird species. In natural sites in Germany, 75% of all insects have disappeared. The cause: agricultural lands that are liberally sprayed with toxins such as neonicotinoids and Roundup. The Netherlands is among the three countries with the highest use of toxins in the world.

Life in the North Sea has decreased by one third. The livestock industry is emitting vast amounts of ammonia, literally acidifying and poisoning the surrounding areas. In the Netherlands, no more than 15% of the original biodiversity remains. And our new cabinet is protecting both livestock and fishing industry.


Climate refugees

On top of that, an article from The Lancet has shown that climate change has brought one billion refugees to move away from their homes. In Africa and the Middle East for example, people are driven from their countries by conflicts over natural resources. Instead of talking about closing our borders, we should be dealing with the causes of migration. The dumping of our cheap agricultural products is causing local markets in developing countries to collapse. The Netherlands needs to revise its aggressive export strategy in order to give local farmers a chance. Our prime minister applauds the Dutch agricultural sector, while at the same time, the United Nations is sounding the alarm bell on that very sector: we are depleting the earth’s resources.

The Party for the Animals wants a radical change of policy: giving priority to the planet instead of the short-term interests of Western man.


March against fur farming in Norway

Before the debate, I went to Norway to give a lecture on our party and sustainable and animal friendly food at the University of Oslo. In addition, I discussed Europe’s largest march against fur farming, which was attended by thousands of people. Amazing! My speech was in English and you can listen to it here.

Our new government might be too afraid to try, New York is not: the city’s mayor has announced the launch of a Meatless Monday pilot programme, as a way of tackling climate change and obesity. That means that on Mondays, no meat will be served. A strong example for the rest of the world!

Until next time!

Marianne